LILIANA SPÃTARU
Romania
About the author

LUI EMINESCU

Îmi caută umbra. Serile cu lunǎ mă cuprind
Şi nu mi-e totuna dacă nu pot să  mă aprind
Sau să mă sting în versul din urmǎ.

Cuvântul mi-e gol. Căzut în zăpadă
Pe lângă plopii mai goi şi mai trişti
Umbre-ngheţate –mi arată că totuşi existi

Şi-atunci, Luceferii din ceruri  ning

Iubire peste-al lumii nimb.       

MI-E FRICĂ                                    

De tânguiala uscatelor frunze
Atinse de fuga căprioarei rebele
De tropotul surd al unei stele

Căzut pe frunte, mi-e frică….

Mi-e frică, deşi, e atât de cald lângă mine
Pe drum. Lumina, simt cum străpunge
Ancora fricii. Simt cum mă-mpinge

Înainte, să nu mă uite  cumva Dumnezeu.

LUNA

Genunchii ei reci îi accept
Aşezaţi pe mâna mea dreaptǎ, în luntre.
De ce împreunǎ străbatem cuminte

Umbrele acestor vremi?!! Nu ştiu!....

Tânguitor o port în cuvinte.
Pe deasupra pădurii mele, pe poteci
De toamne, de pe genunchii  reci

Peste mine cad  semne cereşti…..

PLOAIA

Ploaia-mi-ntristeazǎ paşii
Strada e lungă şi eu tot alerg
Odată cu ploaia paşii mi-i pierd şi visul…

Ploaia-mi copleşesşte gândul
Fapte, cuvinte, semne succed
Mirarea şi eu tot alerg…..dupǎ visul…

Ploaia, visul, paşii…..

Visul, paşii, ploaia…..

(November, 2009)

From the book Indris. Editura Zeit. Romania. 2008.

ROATA DE IUBIRE

Suntem Mihai Eminescu,
Si ardem prelung, pentru trezirea noastra
Si-ngenunchem durerea.Ca pasarea maiastra

“Pe lânga plopii fara sot” – vorbire,

Zburam neâncetat spre mântuire!
Infasurati in panza alba – nemurire
Suntem Mihai Eminescu.

Pe acest pamânt, roata de iubire!

CLIPA DE NOBLETE

Nu pot s-acopar cu luna
Pasarea cuvintelor crude,
Zboara in cercuri intruna

Si nimeni nu vede.Nimeni n-aude
Cum poezia destrama minciuna
Deasupra umbrelor ude,

Cum poezia-nsfarsit de noiembrie

Imbraca firava clipa de noblete...

ATHOSUL CRUCII

In umbra rugaciunii, faptura-mi
Ghemuita-n bobul din clepsidra
Murmura iertare, plânge.

Luna ma priveste, cu toata casa plina!
Din multele-i taceri, una vrea sa-mi vanda.
Peste bratul noptii, a inceput sa ninga

Aripi de ingeri. Din puterea stâncii

Imi tremura pe frunte, Athosul crucii.

SA NINGA PRIMAVERI

Mirare aprinsa-n noapte
Minune dar si intrebare
Tacere coborata din soare

Luna, cuvântul rotund
Al rotundului gand
Va gasi un loc pe pamânt

Sa-nfloreasca carari?!

Sa ninga primaveri?!

(April, 2009)